... gice in raspar cu Biblia, simul comun i tradiia tinifica, avea sa devina, in mai puin de un secol, o confruntare ideologica de mare anvergura intre doctrina dogmatica a bisericii catolice, flancata de peripatetism, i tiina moderna nascanda, ilustrata stralucit de Galileo Galilei.A trebuit ca pe scena lumii tiinifice sa apara Galileo Galilei, care, abandonand consideraiile etice i metafiziceale unui Giordano Bruno in sprijinul heliocentrismului, sa furnizeze intr-un limbaj colorat i larg, accesibil publicului, argumente din fizica, date de observaie i probe experimentale irecuzabile in favoarea teoriei copernicane, pentru ca aceasta sa triumfe. Invaatul italian a fost primul om de tiina, care a demonstrat , pe baza legilor dinamicii, adevarul teoriei astronomului polonez, i care, tot cel dintai, a oferit confrailor sai posibilitatea sa se convinga de visu , cu ajutorul lunetei sale astronomice, de temeinicia noii teorii cosmologice. De aceea se poate spune, aparent paradoxal, ca adevarata revoluie copernicana in gandirea filozofico-tiinifica europeana s-a savarit fara Copernic i se datoreaza lui Galileo Galilei. Geniu de tip renascentist doar prin pluralitatea vocaiilor-pentru matematica i astronomie, filozofie i fizica, tehnica i inginerie, literatura i medicina, muzica i pictura, invaamant i cercetare tinifica- Galilei aparine neindoielnic timpurilor moedrne. In persoana sa, teoreticianul minuitor de abstraciuni este dublat de practicianul inzestrat cu un prodigios spirit aplicativ, cercetatorul tinific se intalnete cu inginerul i inventatorul. Aa se face ca de numele sau se leaga contribuii teoretice de covaritoare insemnatate in fizicaprincipiile dinamicii, legile caderii corpurilor, izocronismul oscilaiilor pendulului, rezistena materialelor i descoperiri epocale in astronomiesateliii lui Jupiter i Saturn, fazele planetei Venus, relieful lunii, petele solare, dar i invenii de mare valoaretelescopul, microscopul, balana hidrostatica, termometrul, compasul geometrico-militar.Nascut la Pisa in 1564, anul naterii lui Shakespeare i al morii lui Michelangelo, Galileo Galilei a inceput prin a studia, la Florena, limbile clasice, disciplinele umanistice, logica, muzica i pictura, iar la universitatea din oraul natal, medicina, pe care, in 1584, o abandoneaza definitiv pentru a se dedica matematicii i aplicaiilor ei practice, mai ales in domeniul fizicii. Rodul primelor sale cercetari i experiene pe acest taram il constituie descoperirea izocronismului oscilaiilor pendulului, in urma observarii - zice-se - a oscilaiilor candelabrului domului din Pisa. In 1585 se inapoiaza la Florena, i timp de patru ani alterneaza cercetarile tiinifice cu lectura autorilor clasici latini Vergiliu, Ovidiu, Horaiu, Seneca i a celor italieni. Din aceti ani dateaza inventarea balanei hidrostatice, destinata determinarii greutaii specifice a corpurilor continuare a experienelor lui Arhimede, dar i doua lecii Despre infaiarea, aezarea i marimea Infernului lui Dante. Aceste lecii, inute la academia din Florena, nu sunt singurele exegeze literare dedicate de Galilei marilor autori italieni. In anii urmatori va, care apoi, in momente de grea cumpana, vor constitui un sprijin de nadejde i o sursa de reconfortare sufleteasca. Atunci se imprietenete pentru toata viaa cu un manunchi de carturari cu alese virtui morale ca Gian Francesco Sagredo i Filippo Salviato, amandoi imortalizai in Dialog despre cele doua sisteme principale ale lumii i in Cuvatari i demonstraii matematice sau ca Paolo Sarpi, consultant al republicii veneiene pt. probleme teologice i, in acelai timp, un temeinic cunoscator al matematicii, fizicii i astronomiei. Nu-i refuza nici desfatari mai lumeti in compania unor oameni care tiau sa petreaca i sa gute placerile vieii. Din acea perioada dateaza i legatura sa, niciodata legalizata, cu Marina Gamba, legatura din care i s ... Download