... ai mare amfitiatru romansi totodata si cel mai celebruesteAmfitiatru Flaviilorsau Coloseum.,inceput de Vespasian si terminat de Titus in 80 ien . Renumite sunt si amfitiatrele din Verona, Arles, Nimes, Pola, sa.Arhitectura amfiteatrelor romane a exercitat o influenta considerabila in epoca renasterii. Faimoasele terme romane nu erau doar niste enorme si luxoase bai publice, ci si locuri de recreatie si centre de activitati sportive si culturale. Dintre cele existente la Roma cele mai renumite erau cele din Agripa , Termele lui Diocletian construite intre 298-305 si Termele lui Caracala a caror constructie dateaza de la inceputul sec III. Templul roman era asemenea celui etrusc pe care-l continua dar incorporand si influente grecesti. In general de dimensiuni mici, avea forma dreptunghiulara si era construit pe un podium de piatra inalt. Avea in fata un rand sau doua de coloane, iar cela , incaperea rezervata imaginii divinitatii respective , era pseudoperiptera,adica inconjurata de coloane incorporate pe jumate in zidul celei. Exemplu tipic este templul bine pastrat azi dedicat Fortunei Virile, din Roma,avand alaturi un alt tip de templu circular inchinat Vestei.Perfect conservate au ramas si templele din S Galiei din oraseleVienne si Nimes. Un moment roman original transmis si lumii moderne este si arcul de triunf pt prima data realizat in sec I ieh. Una din marile capodopere ale arhitecturii este Pantemonul din Roma-templul tuturor zeilor cel mai bine conservat si cel mai celebru edificiu pe care ni l-au last romani. Construit in anul 27 ien de Agrippa distrus de un incendiu , reconstrut de imparatulomitian, apoi de Hadrian dupa un alt incendiu a fost restaurat in fine de Septimius Severus si Caracala . Templul are forma unui edificiu circular, precedat de un vestibul sustinut de 16 coloane .Interiorul este de o absoluta armonie si simplitate.Peretii inbracati in marmura, au 7 nise iarin planul superior,8 edicule. Cu Panteonul intilnim pentru prima data o arhitectura inteleasa ca organizare a spatiului,mai degraba decat ca simpla compozitie a maselor de zidarie. SCLUPTURA Si scluptura romana se confunda, in perioada inceputurilor ei, cu cea etrusca. Primele opere remarcabile, din sec IV ien statuia in bronz Oratorul si busturile in bronz ale lui Brutus si Scipio azi in Muzeul Arheologic din Florenta .A urmat api influenta sclupturii elenistice, in care artistul pune accentul pe caracteristicile personale unice ale individului, relevand presupusele raporturi existente intre expresia figurii si caracterul personajului. Romanii au manifestat o preferinta speciala pentru arta portretului. Aceasta preferinta isi avea explicatia in vechiul obicei al patricienilor de a-si expune in casa in timpul funerariilor unui membru al familiei, mastile stramosilor, executate cu un puteric realism masti funerare ale caror reminiscenta se vor gasi si in portretele executate in teracota, piatra sau marmura ale generatiilor imediat urmatoare. Intre timp la Roma se inregistreaza o cerere din ce in ce mai mare de portrete sculptate cat mai realist ale unor personaje atat decedate cat si in viata. Sub influenta suplimentara a traditiilor sculpturii in bronz etrusce romanii pretindeau sculptorilor de obicei greci de origine un stil hotarat, realist. Incepand din al doi-lea secol inainte de Christos, gustul artistic al romanilor a fost educat, iar creatia artistilor a fost fecundata de influenta greceasca. Forurile, pietele, templele, si alte orase ale italiei s-au umplut de statui grecesti. Artistii romani ai acestui secol in primul rand Pasiteles, autor si al unei descrieri in 5 carti a celor mai renumite opere din antichitate, urmat de Stephanos, Menelaos si Arcesilas, imitau mai degraba stilul alexandrin decat cel clasic, accentuand tendintele proprii spiritului si gustului roman. Statuile divinitatilor sunt mult mai putin frecvente decat cele ale unor personaje co ... Download