... dit funciar, negustorii doreau banci de scont si circulatiune.Obsteasca Adunare exprima in 1832 dorinta de a crea o banca nationala.La 1850, domnitorul tirbey trateaza cu doi capitalisti din Prusia infiintarea unei banci de scont si circulatie.In Moldova se cunoaste, pana in 1859, existenta unor proiecte de banci, din care trei intocmite de economistul N. utu, iar altul 1852 intocmit de Grigore Alex Ghica.In 1856 ia fiinta Banca Nationala a Moldovei.Intre 1859-1880 mai apar inca 18 proiecte, din care 8 elaborate de ministrii de finante sub presiunea burgheziei interesate. Numai doua dintre acestea se infaptuiesc sucursala din Bucuresti a Bancii Imperiale Otomane din Constantinopol si Creditul financiar rural.Initiativa infiintarii bancii capitaliste a fost sustinuta de burgheziaindustriala si comerciala, care urmarea ca aceste banci sa beneficieze de privilegiul emisiunii de bancnote. Problema acoperirii marilor nevoi de bani pentru satisfacerea cerintelor comerciale si industriale nu s-a rezolvat prin cresterea productiei de aur si argint si prin adoptarea bimetalismului, ultima solute ramanand banii de credit, in special bancnotele.O alta categorie de interesati in crearea unei banci de emisiune era mosierimea, care ar fi dorit un credit pe termen lung si cu dobanda mica. Initial, mosierimea a manifestat o rezerva fata de crearea Bancii de Emisiune, deoarece aceasta trebuia sa acopere, in primul rand, nevoile de credit ale comerciantilor si industriasilor.Contributia statului la crearea bancilor capitaliste a fost proportionala cu interesul pe care cele doua clase care-l conduceau mosierimea si burghezia il aveau in infiintarea unui sistem bancar, menit sa acopere deficitul prin imprumuturi in sume mari, cu dobanda mica.i capitalistii straini aveau interes in constituirea bancilor pentru a inlesni patrunderea capitalului strain in barile Romane si transformarea capitalului inactiv autohton in capital activ, aducator de profit pentru capitalis ... Download