... in spectacol, ceea ce are efect contrar functiei de liant, adica crearea unei detasari de problemele grave prezentate. In cazul unor accidente, calamitati unul din criteriile de selectie a evenimentelor, promovate de conducerea redactiilor, este numarul mortilor si prezentarea cat mai impresionista a evenimentului sunt recomandate imagini cu oameni care plang, cu priviri disperate. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, cercetarile in domeniul comunicarii s-au dezvoltat exploziv. In 1949 televiziunea devenea comerciala, dupa ce experimentele din anii a20 au fost incetinite din cauza celui de-al doilea razboi mondial. Functiile comunicarii au devenit mai nuantate, tinand cont de codul si canalul de transmisie. Va prezint in continuare o clasificare a functiilor comunicarii propusa de cercetatorul american Roman Jakobson 1. Functia emotiva a comunicarii consta in evidentierea starii interne a emitatorului. Aceasta functie este extrem de importanta, in special in campaniile electorale. Candidatul trebuie sa stie sa-si exprime foarte bine emotiile in contact cu o relitate de pe teren. 2. Functia conativa sau persuasiva sau retorica. Constructia mesajului este la modul imperativ prin excelenta. Exemplu Daca doriti sa vina prosperitatea, votati-ne! Prin acesta functie se urmareste un anumit raspuns de la receptor. 3. Functia poetica se refera in special la mesaj. Limbajul poetic pune accentul pe modul cum se spune, cum se vorbeste, spre deosebire de limbajul stiintific, care pune accentul pe ce se spune. Anumite reclame fac apel la acest tip de mesaj, in special reclamele pentru serviciile turistice. 4. Functia referentiala vizeaza contextul in care are loc transmiterea unui mesaj Sunt autori sociologi care contesta acuratetea acestei functii si propun impartirea acesteia in doua a functia propriu-zis referentiala, axata pe continutul comunicarii. b functia contextuala sau situationala, care tine cont de cadrul in care se desfasoara procesul de comunicare. Exemplu un mesaj electoral pentru Transilvania trebuie sa tina cont de contextul emotional real care exista acolo, si nu de cel imaginar. 5. Functia metalingvistica. Uneori un mesaj de o anumita natura este spus pe un ton serios, desi sala zambeste si se amuza. In aceasta situatie apare uneori necesitatea de a atrage atentia asupra adevaratului mesaj, care poate fi o ironie. Deci este necesar sa se atraga atentia asupra codului utilizat, fie prin gesturi zambet in coltul gurii, fie in perifraze explicative explicatii de genul glumesc, desigur. Comicul de situatii se bazeaza din plin pe functia metalingvistica a comunicarii Benny Hill, comicii Marin Moraru si Nae Lazarescu, etc. In aceasta situatie, rasul telespectatorilor din off atrage atentia asupra glumelor. Un alt exemplu este Chestiunea zilei, a lui Florin Calinescu. 6. Functia fatica a comunicarii. Aceasta functie are in vedere caracteristicile canalului de comunicare si controlul bunei functionari a acestuia. Exemple gesturile, formulele de salut, alo cu care incepem fiecare convorbire telefonica. Aceste functii coexista practic in orice comunicare. Structura verbala a unui mesaj depinde, in primul rand, de functia predominanta. PAGE PAGE 4,.56789 ... Download