... ez Jan Toorop 1858-1928 a introdus acest stil in tablourile sale simbolistice, decorative dar tulburatoare, cum ar fi Cele trei mirese 1893, in timp ce la Berlin pictorul norvegian Edvard Munch 1863-1944 a folosit acelasi stil pentru a exprima dezechilibrul psihic in ipatul, pictat in 1893.Unul dintre exponentii cei mai de succes din arhitectura noului stil a fost belgianul Victor Horta 1861-1947, care a utilizat stilul Art Nouveau pentru a exploata posibilitatea constructiilor din otel si sticla intr-o serie de cladiri, hoteluri si birouri construite in Bruxelles. Una dintre primele lui lucrari a fost Maison Tassel, in care arhitectul a introdus un motiv repetitiv protuberant pentru a transforma structura simpla a unei case tipice de la oras intr-o compozitie artistica armonioasa. Initial, modelul apare pe fatada si se prelinge in holul de intrare, pentru ca mai apoi sa invaluie scarile centrale, de-a lungul tavanelor si a podelelor intr-un desen motiv perfect integrat, creat din fier, tencuiala si pictura. In cladirile proiectate de Horta, linia grafica Beardsley este transformata in ceva organic, ca o planta agatatoare care se incolaceste. Aceasta tendinta a fost preluata de arhitectul parizian Hector Guimard 1867-1942, celebru mai ales pentru statiile de metrou proiectate de el. Cele mai simple dintre acestea sunt ceva mai mult decat niste tulpini stilizate de plante ce formeaza arcade care incadreaza intrarile in metrou cele mai ambitioase sugereaza sau au sugerat niste verze sau plante de rubarba, realizate din sticla si fier. Efecte asemanatoare apar si la alte cladiri din Paris dar si in mobila si decoratiunile interioare realizate de Guimard.Expresia organica a arhitecturii Art Nouveau a fost dusa pana la extrem de spaniolul Antonio Gaudi 1852-1926 ale carui lucrari uimitoare decoreaza strazile Barcelonei. Lucrarile lui timpurii, cum ar fi Casa Vicens 1878-1880, sunt structuri geometrice, bogat decorate, puternic influentate de creatia maura. In lucrarile ulterioare ale lui Gaudi structura si motivele decorative sunt integrate in forme vegetale alambicate, umflate, care par a fi rasarit pe pamant peste noapte, ca niste ciuperci uriase.Cele mai izbitoare lucrari ale lui Gaudi, cum ar fi catedrala neterminata La Sagrada Familia, insasi conceptia cladirii este organica, astfel intreaga structura pare a fi vie. La Sagrada Familia a fost inceputa in 1884 insa la moartea lui Gaudi fusese terminata doar una dintre cele patru fatade proiectate. Lucrarile continua si astazi, dar constructia se inalta foarte incet din cauza complexitatii arhitecturale data de caracterul ei organic. Modelele repetitive ale arhitecturii obisnuite nu pot fi folosite deoarece ar strica fluiditatea intregului concept, astfel, practic, intreaga constructie trebuie sculptata manual. Intr-adevar, Gaudi a fost unul dintre putinii arhitecti cu viziunea si daruirea necesara executarii unor cladiri de mari dimensiuni in adevaratul stil Art Nouveau alti arhitecti au avut tendinta sa-si piarda inventivitatea atunci cand trebuia sa execute lucrari mai mari decat o simpla fatada a unei cladiri.Altfel stateau lucrurile cu desing-ul intern si al mobilei dimensiunile mai mici si materiale usor prelucrabile i-au incurajat pe design-erii Art Nouveau sa fie mai meticulosi in lucrarile lor. Artisti si design-eri ca Henry Van de Velde 1863-1957 au realizat tipare izbitoare, de mare efect, pentru birouri, sfesnice, candelabre si tacamuri. Acesti design-eri novatori nu erau insa pe placul tuturor. alter Crane, unul dintre continuatorii lui illiam Morris, numeau stilul Art Nouveau ca acea boala decorativa stranie si, multi considerau imaginile create de Beardsley, Munch sau Toorop mai degraba grotesti, iar formele organice umflate ale lui Guimard si Gaudi respingatoare. Intr-adevar, in mainile unor artisti cum ar fi Van de Velde, linia organica pare sa ocupe fiecare spatiu disponibil al paginii, lasand o impresie de dezordin ... Download