... distantfete3 , se obtfeine un arc luminos alb , puternic. Pte2nte3 teen 1850 lte3mpile cu arc electric au luminat temorar strte3zile oratbaelor Paris, Londra, Ne-Yorrk, Berlin. Prima lampte3 cu arc electric permanentte3 a fost instalatte3 teen 1862 teen farul Dungeuness.tpar Detbai lumina lte3mpilor cu arc carbonic era foarte puternicte3 , dezavantajele tendash tbai anume sunt mari, greoiae, produc multte3 murdte3rie, necesitte3 reglaj permanent tendash a dus la cte3utarea altor solutfeii. Astfel cercette3torii au experimentat trecera unui curent elctric printr-un filamnet subtfeire , bun conducte3tor de curent filamnetul se teencte3lzetbate pte2nte3 la incandescentfete3 , emitfete2nd luminte3. tpar Primul bec incandescent numit apoi simplu t84bect93 a fost inventat de Sir Joseph San teen 1878, care a introdus o bucatte3 subtfeire de celulozte3 teentr-un glob de sticlte3 care apoi a fost teenchis ermetic. El a teencte3lzit apoi filamentul, a aspirat gazele obtfeinte2nd vid teen interiorul globului.tpar La un an dupte3 aceasta Thomas Edison tendash tbai de numele acestuia este legatte3 invenatrea becului tbai nu de a predecesorului ste3u tendash a elaborat un bec teen care filamentul era un fir subtfeire ,carbonizat de bambus, iar teen 1882 a construit prima centralte3 electricte3 la Ne-York, centralte3 care producea curent suficient pentru 10 000 de becuri. tpar tcencepea era electricitte3tfeii. tpar Astte3zi filamentul incandescent al becului este reprezentat dintr-o spiralte3 de olfram . Curentul electric teel teencte3lzetbate pte2nte3 la 2700 grade Celsius. La aceastte3 temperaturte3 emite o luminte3 albte3, puternicte3. tpar Intensitatea luminii se mte3soarte3 teen lumeni iar randamentul se obtfeine prin raportarea luminii produse la curentul consumat. tpar Un inconvenient al becului cu olfarm este cte3 atomii de olfram se evaporte3 de pe suprafatfea filamentului tbai se condenseazte3 pe suprafatfea interioarte3 a teenvelitbaului de sticlte3. Astfel, teenvelitbaul se teentunecte3 tbai filamentul se evaporte3 treptat, se subtfeiazte3 tbai se rupe iar becul se arde.tpar Pentru reducerea evaporte3rii filamentului becrile se umplu cu argon sau nitrogen gazos, dar evaporarea nu poate fi opritte3 complet. Cretbaterea temperaturii face ca evaporarea ste3 fie mai rapidte3 dar lumina este mai albte3, mai naturalte3 tbai mai strte3lucitoare. S-a ales o solutfeie de compromids becurile au o duratte3 de 1000 de ore dar lumina este mai galbente3 decte2t cea naturalte3. tpar Un pas mai teenainte a fost utilizarea lte3mpilor cu olfram-halogn. Evaporaea a fost mult teencetinitte3 prin introducerea teen interiorul becului o cantitate micte3 de halogen , iod sau brom. Acetbayia formeazte3 computbai insrtabili cu olframul , care dupte3 evaporare se condenseazte3 pe filament tbai nu pe suprafatfea interioarte3 a teenvelitbaului de sticlte3. Dar halogenul reactfeioneazte3 tbai cu sticla atbaa cte3 becul trebuie fabricat din cuartfe, ceea ce cretbate pretfeul . Aceste lte3mpi pot functfeiona la temperaturi mari dte2nd o luminte3 puternicte3 mai albte3 fte3rte3 ste3 scadte3 durata de functfeionare.tpar De la teenceputul anilor trquote 30 se folosec lte3mpile cu descte3rcare electricte3 teen mediu gazos. Din primele modele a fost evacuat aerul , apoi au fost umplute cu cantitte3tfei mici de neon. Pe cei doi electrozi aflatfei la capetele tubului s-a conectat curent de mare tensiune. tcentre electrozi se produc descte3rcte3ri electrice emitfete2nd o luminte3 purpurie. Deoarece din tuburi se puteaiu modela liter acestea au fost repede utilizate pentru panourile publicitare. Astfel s-a nte3scut iluminarea cu neon , care invadeazte3 toate marile oratbae ale lumii. tpar tcen afarte3 de neon s-au experimentat tbai alte gaze. ... Download