... 1959 si J.mackey1964 au obtinut la grau, orz si avaz mutante rezistente la diferite specii de rugini, iar .C.Gregory1955 a izolat o mutanta de alune de pamant rezistenta la patatrea frunzelor, boala ce provoaca mari pagube la aceasta planta. Radiatiile ionizate care produc numeroase rupturi cromozomiale au fost utilizate pentru transferul unui segment de cromozom si implicit de gene de la o specie la alta. F.C.Elliot1956 a reusit sa transfere prin iradiere rezistenta la rugini a speciei Agropyron elongatum la graul hexaploidTriticum aestivum.Succesul acestei tehnici se bazeazape capacitatea radiatiilor de a produce rupturi cromozomiale si translocatii. Cercetarile in domeniul mutagenezeila animale au dus la descoperirea unor mecanisme ale mutagenezei si chiar la obtinerea de mutante cu valoareeconomica. Este adevarat insa ca la animale rezultatele obtinute pana in prezent sunt mai modeste, comparativ cu cele de la plante. Totusi in cursul acestor cercetari s-au obtinut unele rezultate de insemnatate practica. Cercetatorul japonez Y.Tazima a descoperit la viermele de mataseBombyx morio mutanta care este folosita cu randament sporit in producerea matasii. Citologic s-a demonstrat ca aparitia mutantei se datoreste unei translocatii a unui segment din cromozomul II pe cromozomul Y. Indivizii cu translocatie sunt de sex feminin si prezinta pete pe corp ceea ce usureaza separarea lor de masculii lipsiti de pete. La viermele de matase identificarea masculilor este foarte importanta deoarece produc mai multa matase decat femelele. Mutanta cu pete pe corp nu putea fi folosita in practica deoarece translocatia producea un dezechilibru al intregului organism. De aceea s-au iradiat cu radiatii X un numar mare de indivizi, fapt care a provocat numeroase rupturi cromozomiale. Dintre acestia s-au selectionat mutantele le care s-a eliminat o portiune din fragmentul suplimentar de la cromozomul Y, facand astfel utila pentru practica mutanta aparuta natural. O alta translocatie aparuta in urma iradierii la viermele de matase consta in atasarea unui mic fragment de cromozom ce poarta o gena care determina culoarea neagra a oualor, pe cromozomul X. Tinand seama de determinismul genetic al sexelor la aceasta specie la care femelele gonozomii XY, iar masculii XX, rezulta ca ouale din care provin masculii sunt albe. Cu ajutorul unei celule fotoelectrice, ouale pot fi separate dupa culoare, fapt care face posibila cresterea exclusiva a masculilor care sunt mai productivi. 5Procesul reparator Cu toate ca organismele sunt supuse actiunii unor agenti fizici si chimici, naturali, cum sunt radiatiile UV radiatiile radioactive de sol, substantele chimice si factorii fiziciraze X,UV,autilizate pentru terapie sau diagnostic, proportia de organisme anormale sau mutagene este redusa datorita diferentierii unor mecanisme de corectare a erorilor, iar aparitia de mutatii in natura se explica prin aceea ca mecanismele enzimatice de corectare a erorilor nu sunt perfecte. Mecanismele de reparare, care sunt de natura enzimatica, sunt avantajoase specii, asigurand mentinerea stabilitatii sale genetice in mediul care determina aparitia mutatiilor cu o rata mare. Au fost descrise mai multe sisteme de reparare,care se intalnesc in intreaga lume viebacterii, alge, ciuperci plante si animale superioare, inclusiv la om. Aceste sisteme de reparare sunt -- fotoreactivare-- excizie-- post replicativa prin recombinare-- repararea inductibila S.O.S. Diversitatea sistemelor reparatorii se explica pe baza varietatii leziunilor produse in AND de factorii endogeni ... Download