... za diferentele de alb, negru, cenusiu la nivelul retinei, in partea centrala - papila nervului optic care corespunde locului de iesire a acestuia, locul de intrare si de iesire a arterei si venei centrale a ochiului. Trunchiurile vasculare centrale, la emergenta in papila, se divid in 4 ramuri temporale superioare si inferioare si nazale superioare si inferioare, pentru a asigura vascularizatia retinei in totalitatea ei Temporal de papila se afla macula lutea, care ofera valoare maxima functiei vizuale In structura anatomica a globului ocular exista o lentila biconvexa Cristalinul, care prin turtire si bombare, miscrorat de catre muschii ciliari, aduce imaginea vizuala pa suprafata retiniana, indiferent de pozitia obiectului in spatiu In structura anatomica a globului ocular exista trei spatii libere Anterior Camera anterioara un spatiu mare intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului, limbul sclero-cornean, iar in mijloc orificiul pupilar Camera posterioara un spatiu extrem de mic si practic inexistent, in partea centrala cand cristalinul este bombat si orificiul pupilar este in mioza. In mod normal este liber in partea centrala prin orificiul pupilar, dar intr-o irido-ciclita, cand se formeaza sinechii iriene posterioare aderenta intre marginea posterioara a irisului si marginea anterioara a cristalinului umorul apos secretat in camera posterioara de procesul ciliar nu se mai poate elimina in camera anterioara si acumulandu-se duce la formarea de glaucom secundar Posterior Corpul vitros, a carui structura este constatnta toata viata Functia principala a analizatorului vizual este perceptia vizuala Pentru a fi perceput un obiect este nevoie de impulsul extern lumina care actioneaza printr-un proces fotochimic cu descarcarea pigmentului vizual, Rodopsina retinen opsina. Acest proces fotochimic transforma potentialul de repaos al celulelor nervoase in potential de actiune unda care se transmite la cortex unde imaginea vizuala este perceputa si analizata si apoi se retransmite o unda la retina pentru perceptia finala a imaginii vizuale. Materializarea functiei vizuale acuitatea vizuala care este maxima la nivelul maculei si este modificata practic in toata patologia oftalmologica, scaderea de vedere fiind semnul subiectiv major pentru care pacientul se adreseaza medicului oftalmolog. Refractia ocularaGO este un mediu refringent total de 60 de dioptrii Medii refringente Corneea 45 d Umorul apos refringenta minima Cristalinul 15 d Corpul vitros refringenta minima Ochiul cu refringenta normala imaginea razelor de la infinit se formeaza pe suprafata retinei Viciile de refractie Ametropii, acestea sunt Sferice in care imaginea unui punct din spatiu este un punct pe retina, pentru ca exista aceiasi refringenta in toate meridianele corneei. Se corecteaza cu lentile sferice convergente sau divrgente Hipermetropia imaginea razelor se formeaza in spatele retinei. HipermetropiaClasificare mica 1 - 3 medie 3 - 7 foarte mare 8 Etiologie dpdv anatomic - cel mai frecvent GO este de dimensiuni mici dpdv al refringentei - in afrachie -lipsa cristalinului dpdv al curburii - in cornee plana Hipermetropul nu vede bine nici de aproape nici de la distanta, cristalinul se acomodeaza continuu Tabelul Donders amplitudinea acomodarii la diferite varste PRIVATEani3124570D20123,50In functie de acomodatie, hipermetropia poate fi latenta, aceasta este prezenta la copilul mic si compensata de acomodatie, aceasta este menifesta la adult totala latenta si manifesta Exista un paralelism intre acomodatie si convergenta, hipermetropul folosind in exces convergenta Copilul hiperm ... Download