... ar pentru supravietuirea delfinuluicine a vazut delfin dresat, care executa comenzile cu ochii legati, stie ca acestia poseda si alte propietati, cu ajutorul carora percep mai bine mediul inconjurator.Lumea sunetelorIn perceptia delfinilor cel mai important rol il are urechea. Acest organ practic nici nu se vede din exterior-se pot observa doar doua orificii aflate in spatele ochilor, dar care functioneaza extrem de eficient. Delfinii s-au adaptat foarte mult la mediul de propagare a undelor sonore in mediul subacvatic, printre care cu posibilitatea de a percepe sunetele in stereo, astfel pot localiza directia exacta de unde provine sunetul respectiv. Omul scufundat in apa nu este capabil de acest lucru deoarece undele sonore propagate in apa, prin oasele craniului, indiferent de directia de provenienta a lor , ajung aproape simultan in urechi. Urechea interioara a delfinului este inglobata intr-un tesut asemanator spumei, astfel nu preia vibratia craniului. In concluzie, undele sonore interceptate din lateral, nu ajung deodata la ambele urechi, din diferenta de timp delfinul poate constata precis directia din care provin acestea. Aceasta calitate este foarte importanta, deoarece delfinul traieste in lumea sunetelor , pe de o parte intre sunetele transmise de alte animale, pe de alta parte intre cele emise de el insusi. Delfinul se orienteaza cu ajutorul sonarului, radarul cu ultrasunete, asemenea liliacului. Emite continuu semnale sonore scurte ultrasunete, cere se reflecta pe obiectele aflate prin preajma. Defineste distanta din diferenta de timp dintre momentul de emisie si cel de receptie a unui sunet, iar cu ajutorul auzului stereo si directiei lui, aceste sunete sunt practic mici impulsuri emise foarte des. Aceste sunete sunt produe de orificiul nazal si sunt reflectate de suprafata concava a craniului, dupa care sunt focalizate de lentila acustica, formata dintr-un tesut adipos, aflat deasupra botului si fetei. Aceasta formatiune asemenea unui pepene, da forma boltita a fruntii mai multor specii de delfini. Prin analiza instinctiva a ecourilor auzite, un delfin isi poate imagina perfect mediul inconjurator, astfel poate ocoli obstacolele si poate gasi animalele care pot constitui prada. In procesarea informatiilor trebuie sa ia parte un numar foarte mare de celule nervoase si probabil acesta este motivul principal pentru masa neobisnuit de mare a creierului delfinilor masa creierului unui delfin adult este de 2 kilograme, iar a unui om adult doar de 1,5 kilograme. Nu exista nici un dubiu ca delfinul este un animal extrem de inteligent cu o capacitate dezvoltata de invatare. Modul de hranire si viata in colectivCele mai multe specii de delfini se hranesc cu pesti si sepii. Speciile cu botul scurt si cu mai putini dinti prefera sepiile, dar speciile cu botul prelungit cu dinti mici si numerosi sunt consumatori de pesti. Exceptie face delfinul cu dimensiuni mult mai mari decat rudele sale, orca. Aceasta vaneaza animale acvatice cu sange cald, printre care foci, pinguini si alte cetacee. S-a semnalat si cazul in care un grup de orci au atacat, omorat si devorat partial o balena albastra cel mai mare mamifer de pe planeta. Delfinii mancatori de pesti mananca orice fel de peste, dar anumite specii, de exemplu delfinii cu cocoasa, vaneaza in primul rand in apele din apropierea tarmului. Delfinii tropicali insa obisnuiesc sa vaneze mai ales in larg. Cele mai numeroase grupuri de delfini pot fi intalnite in apele bogate in hrana, mai ales in locurile unde din cauza curentilor apa mai rece mai bogata in hrana ajunge la suprafata, unde amestecandu-se cu apa calda va crea conditii ideale pentru inmultirea planctonului, inflorirea planctonului va atrage sardelele si lostritele iar acestea la randul lor, delfinii.Daca delfinii cu ajutorul sonorului radarului lor de sunete, descopera un banc de pesti vor inota in cercuri tot mai restranse in jurul acestora, fortand astfel pestii sa se adune in grup compact si ... Download