... prafata destul de mare.FocilePe uscat foca este destul de stangace, dar in apa este foarte agera si supla. Inteligenta si ingeniozitatea lupului se combina cu capacitatea de inot a pestilor rapitori. Toate focile sunt rapitoare, dar unele specii sunt mai pretentioase mai specializate decat altele. Dintre focile cu urechi, foca cu blana din Antarctica este singura realmente pretentioasa acesta specie se hraneste in exclusivitate cu cril un soi de rac minuscul care traieste in numar milioane de indivizi in marile polare. Crilul constituie hrana mai multor mamifere marine uriase si inmultirea exploziva a acestor foci este cauzata de scadera dramatica a numarului de mamifere marine mari consumatoare de cril. Restul focilor cu blana si al leilor de mare, mananca in general orice apuca. Majoriateta speciilor traiescin acele zone marine propiate de tarm, unde curentii marin ridica la suprafata apele bogate in substante nutritive. Aceste ape de suprafata, bogate in substante nutritive, sunt un mediu propice pentru inmultirea algelor, care insa reprezinta hrana animalelor mici care traiesc aici. Inmultirea acestora atrage bancuri de pesti si alte animale.Focile cu urechi vaneaza la aduncimi medii si pe fundul marii, pesti, raci si chiar pinguini. In procurarea hranei sunt ajutate de mai simturi care s-au specializat in mare masura conditiilor subacvatice. BaleneleIn ciuda dimensiunilor uriase, balenele nu consuma foarte multa hrana. Datorita conformatiei corporale menite sa economiseasca energia, ele nu au nevoie sa manance cantitati prea mari. Se hranesc cu mici organisme animale si vegetale planctoni. Este cea mai bogata sursa de hrana pentru mamifere marine. Planctonii fiind microscopici, nu pot insa satisface in totalitate necesarul de hrana al balenei.Pentru a se putea satura cu un plancton, balenele au fost inzestrate in cursul evolutiei lor cu niste formatiuni numite fanoane. Acestea la randul lor se termina prin niste prelungiri in forma de perie, functionand ca o sita. Din tonele de apa introduse in gura, ele retin doar planctonul. Fanoanele au la origine cutele planseului bucal, nu dintii.Diferitele specii de balene si-au dezvoltat propriile fanoane in asa fel incat sa retina diferite componente ale planctonului in asa fel impartind intre ele resursele de hrana. Cetaceele care au fanoane lungi si subtiri, ca de exemplu balena albastra, retin din apa microcrustaceele. Balenele care se hranesc mai mult de la suprafata apei, au nevoie de fanoane mai mari. In aceasta categorie intra balena de Groenlanda si balena de Vizcaya. Balena albastra, balena nordica cu inotatoare sau balena nordica iau cate o gura imensa de apa atacand din jos sau din lateral milioane de microorganisme.Capul balenei trebuie sa fie foarte puternic pentru a rezista la greutatea fanoanelor si la volumul imens de apa care este filtrata. Lungimea capului balenei de Vizcaya balena de culoare deschisa reprezinta 40 din lungimea corporala totala, iar vertebrele circulare sunt sudate intre ele pentru a mentine greutatea corpului. Toate speciile de balene duc o viata migratoare. Parcurg cu regularitate drumurile intre apele polare, reci si bogate in hrana si apele tropicale, potrivite pentru cresterea puilor.Delfinii si porcii de mareCele mai multe specii de delfini si porci de mare se hranesc cu pesti si sepii. Speciile cu botul scurt si cu mai putini dinti prefera sepiile, dar speciile cu botul prelungit cu dintii mici si numerosi sunt consumatori de pesti. Exceptie face delfinul cu dimensiuni mult mai mari decat rudele sale, orca. Acesta vaneaza animale acvatice cu sange cald, printre care foci, pinguini si alte cetacee. S-a semnalat si cazul in care un grup de orci au atatcat, omoratsi devorat partial o balena albastra. Delfinii mananca orice fel de peste, dar numai anumite specii, de exemplu delfinii cu cocoasa, vaneaza in primul rand in apele din apropierea tarmului. Delfinii tropicali insa obisnuiesc sa vaneze mai ales in l ... Download