... i, perechea de factori care determina culoarea galbena este notata cu literele AA, iar perechea de factori care determina culoarea verde cu litera aa. La cele doua soiuri de mazare, verificate si apoi utilizate de Gregor Mendel la incrucisare, s-a obtinut, prin autofecundare repetata, numai culoare galbena si, respectiv, culoare verde, deoarece ele s-au dovedit a fi homozigote. Astefel, indivizii cu boabe galbene care contin perechea de factori AA, produc numai celule sexuale cu factorul A, care prin autofecundare, se reconstituie in aceesi pereche AA, determinanta a aceluiasi caracter. O costatare asemanatoare este valabila si in cazul indivizilor cu boabe de culoare verde. Din incrucisarea indivizilor homozigati, care contin factorii AA, cu indivizii homozigoti, care contin factori aa, rezulta hibrizi F1 care sunt heterozigoti, deoarece contin atat factorul A cat si factorul a. Intucat in genotipurile hibrizilor F1 este prezentat factorul dominant A, acestia produc numai boabe de culoare galbena. In continuare, hibrizii F1, produc cate doua categorii de celile sexuale digerite pentru fiecare sex in parte polen cu A si polen cu a ovule cu a si ovule cu a. In urma procesului de fecudare a acestor gameti rezulta in F2 trei categorii de hibrizi deosebiti genotipic, si anume hibrizi care contin perechea de factori AA, 24 cu aa si cu aa.Intucat factorul A este dominant rezulta ca toti hibrizii F2 34 contin AA sau Aa produc Boabe de culoare galbena, iar hibrizii 14 care contin aa, produc numai boabe de culoare verde. Aceasta este explicatia genetica a raportului de segergare fenotipica de 31 la hibrizii din generatia a doua. Prin fecundare, hibrizii F2 cu genotipul AA dau in F3 numai hibizi cu AA, care produc numai boabe galbene, in timp ce hibrizii F2 cu genotipul Aa segerga n acelasi raport genetic 14 AA, 24 Aa si aa, care determina acelasi raport de segregare fenotipica de 31 ca si hibizii F1 care au acelasi genotip. Hibrizii F2, F3, s.a.m.d., care au genotipul aa, dau prin autofecundare descendentii cu acelasi genotip, care produc numai boabe de culoare verde. In experientele sale, Gregor Mendel a folosit si doua soiuri de mazare care se deosebesc prin culoarea boabelorgalbena si verde si prin inaltimea tijei inalta si pitica. Procedand la polenizarea incrucisata a soiului de mazare cu boabe galbene si tija inlta cu soiul de mazare cu boabe verzi si tija pitica, Gregor Mendel obtine in F1 nimai hibrizi cu boabe galbene su tija inlta. Rezulta deci, ca alaturi de culoarea galbena a boabelor, si tija inalta reprezinta un caracter dominant, in timp ce tija pitica, la fel ca si culoarea verde, este un caracter recesiv. Fenomenul de dominanta, cocomitent cu uniformitatea hibrizilor, costatate la hibrizii F1 obtinuti in dihibridare, reprezinta aspecte deosebit de importante, care au fost semnalate si la hibrizii F1 obtinuti in monohibridari. Procedand mai departe la autofecundarea hibrizilor F1, Gregor Mendel obtine in generatia a doua patru categorii de hibrizi diferiti si anume 916 56,25 cu boabe galbene si tija inlta 316 18,75 cu boabe galbene si tija pitica 316 18,75 cu boabe verzi si tija inlta 116 6,25 cu boabe verzi si tija pitica Raportul de segregare fenotipica in F2 este deci 9331. Daca se ia in considerare fiecare caracter in parte, se conatata ca raportul de segregare este tot de 31. Astfel, daca se cosidera numai culoarea, se costata ca exista 1216 hibrizi cu boabe glbene si 416 hibrizi cu boabe verzi, care determina raportul de 31. Aceeasi constatare este valabila si pentru inaltimea tijei. O constatare deosebit de importanta este cea care priveste aparitia unor fenotipuri noi, ca efect al combinarii diferite a celor doua caractere prezente la indivizii din generatia parentala. Fenotipurile noi sunt constatate in cazul hibrizilor cu boabe galbene si t ... Download