... rd tltrpartql tli720tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin720t
itap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid9320990 Aceste reactii succesive de deshidratare-hidrogenare au loc in tot lantul moleculei de polioza. La unul din capetele lantului are loc o oxidare cu formarea unui radical acid -COOH asa incat in final din polioza initiala cu formulatpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid9320990 tpar Stpard tltrpartqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid9320990 R-CHOH-CHOH-Rtpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid9320990 tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid9320990 in care tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid9320990 tpar RCH2-CHOH-CHOH- etctpar R-CHOtpar tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid9320990 se obtine un compus cu formula generalaSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid9320990 tpar tpar Stpard tltrpartqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid9320990 CH3-CH2n-COOHtpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid9320990 tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid9320990 , adica acidtpar tpar ttab Se obtin prin acest mecanism, acizi grasi saturati, care contin in moleculele lor un numar de atomi de carbon multiplu de 6.tpar Stpard tltrpartql tli720tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin720t
itap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid9320990 Formarea acizilor grasi nesaturati are loc cand zaharurile se degradeaza formand un compus numit metilglioxal CH3-CO-CHO care se condenseaza cu el insusi formand o poli-oxicetona-aldehida saturata, care prin hidrogenarii si deshidratari succesive se transforma intr-o aldehida superioara nesaturata. Aceasta la randul ei este oxidata la gruparea -CHO aldehidica transformandu-se in acidul gras nesaturat . tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid9320990 corespunzator tpar Stpard tltrpartql tli720tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin720t
itap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid9320990 Glicerina se formeaza in plante prin reactii asemanatoare cu formarea acizilor grasi. Printr-o reactie de esterificare, acizii grasi se combina cu glicerina dand nastere grasimilortpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid9320990 tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid9320990 tpar CH2OHttab HOOC-Rttab ttab CH2-OOC-Rtpar !ttab ttab ttab ttab !tpar CHOHttab HOOC-R1ttab SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf10tinsrsid9320990 te0SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid9320990 ttab CH-OOC-R13H2Otpar !ttab ttab ttab ttab !tpar CH2OHttab HOOC-R2ttab ttab CH2-OOC-R2tpar ttab ttab ttab ttab ttab Triclicerida tpar tpar Stpard tltrpartql tli720tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin720t
itap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid9320990 In plante materia grasa se concentreaza numai in anumite parti cum sunt semintele, fructele, samburii, jucand rolul unei substante de rezerva, pe care planta o utilizeaza in timpul dezvoltarii ei, drept sursa de energie.Grasimile prezinta avantajul ca puterea lor calorica este foarte ridicata si sunt lipsite de apa de cristalizare. tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid9320990 ttab Cele mai multe plante naturale au seminte oleaginoase. La cele de cultura predomina cele cu seminte amidonoase. Acumulari de grasimi de rezerva se produc si in tulpinile unor copaci. La germinatie, rezervele de grasimi sunt practic complet epuizate. Se produce o hidroliza a grasi ... Download