... rsa sferica in practica, acesta este cazul planetelor si al satelitilor din sistemul solar, care primesc lumina de la Soare. Cu gandul la aceste corpuri, vom lua sursa mai mare decat obiectul opac, Soarele fiind mult mai mare decat orice alt corp din sistemul solar. Reprezentam mersul razelor de lumina doar intr-un plan oarecare ce trece prin centrele celor doua sfere fig. 1.18 evident, in oricare din aceste plane situatia este aceeasi.Sa cautam, mai intai, conul de umbra al corpului pentru aceasta, mergem pe axa centrelor dreapta SP, de la punctul P, spre partea opusa lui S. Primele puncte prin care trecem nu primesc nici o raza de lumina din vreun punct al sursei ultimul punct in care nu ajunge nici o raza de lumina este punctul V, in care se intalnesc tangentele comune exterioare AB si CD ale celor doua sfere. Mai mult, dupa ce trasam aceste tangente, putem verifica usor ca in nici un punct al domeniului VBD nu poate patrunde nici o raza de lumina! Am gasit sectiunea axiala a conului de umbra triunghiul VBD.Pentru a localiza penumbra, vom proceda oarecum indirect cautam sa delimitam zonele formate din puncte in care iluminarea nu este diminuata deloc, adica din puncte in care pot ajunge raze luminoase provenite de oriunde de pe sursa. Evident, o astfel de zona trebuie sa cuprinda intreaga sursa, dar sa nu includa nici o portiune din corpul opac. INCLUDEPICTURE httpdirector2.lefo.rocurriculumastronomieEclipsa1F
igur1-20.jpg t MERGEFORMATINET Figura 1.19O astfel de impartire a planului figurii fig. 1.19 se poate face printr-o dreapta care sa fie tangenta la ambele corpuri, dar sa lase sursa de o parte, iar corpul opac de cealalta parte a ei este vorba, evident, de fiecare din tangentele comune interioare ale celor doua corpuri EF si GH. Portiunea hasurata din fig. 1.19 reprezinta, deci, sectiunea axiala a conului de penumbra se verifica imediat grafic ca, pentru orice punct din aceasta zona, exista raze luminoase care nu pot patrunde pana acolo. INCLUDEPICTURE httpdirector2.lefo.rocurriculumastronomieEclipsa1F
igur1-21.jpg t MERGEFORMATINET Figura 1.20Reunind cele doua reprezentari, obtinem, in figura 1.20, imaginea conurilor de umbra si de penumbra in cazul unei surse luminoase sferice si a unui corp opac sferic.Se poate remarca faptul ca, pentru doua corpuri date unul luminos si celalalt opac, configuratia conurilor este mereu aceeasi, nedepinzand de distanta dintre corpuri. Distanta dintre corpuri influenteaza doar gradul de alungire al conurilor, adica unghiurile din varfurile conurilor de umbra si de penumbra. Cititorul poate verifica singur aceasta, pastrand constante dimensiunile corpurilor si luand diferite distante intre sursa si obiect.Relatiile care exista intre razele Rs si Rc ale celor doua corpuri Soare si obiect, distanta dintre centre si caracteristicile conurilor de umbra si penumbra se pot deduce pe baza triunghiurilor din figura 1.20. Cu notatiile din aceasta figura, se obtin imediat lungimea conului de umbra lu, unghiul conului de umbra a u si unghiul conului de penumbra a p INCLUDEPICTURE httpdirector2.lefo.rocurriculumastronomieEclipsa1F
ormu1-18.jpg t MERGEFORMATINET Formula 1.26c. ProblemeProblema 1.2.3. Sa se determine forma terminatorului unui obiect sferic luminat de doua surse punctuale identice, aflate la distante egale de obiect.Problema 1.2.4. in ce conditii terminatorul unui obiect nu existaProblema 1.2.5. Sa se construiasca conurile de umbra si de penumbra ale unui obiect sferic de raza mai mare decat a sursei sferice care il lumineaza.NaaI9J!K!!!!!aiaaiaaaaaaaaaaaai ... Download